Etapele dezastrului de la Praid erau previzibile. Societatea Națională a Sării începuse lucrările în albia pârâului Corund, înainte de viitură. Intervenția care a dus la creșterea salinității nu se putea evita.
Prima etapă a dezastrului de la Praid a fost
de pe pârâul Corund, de la sfârșitul lunii mai. Albia acestuia s-a surpat, iar apa a intrat în minele de sare, într-o cantitate uriașă, care nu va mai putea fi scoasă din salină.
A doua etapă a fost cea a expertizelor făcute de specialiști internaționali care au venit la Praid și au recomandat construirea a două diguri, în amonte, pe pârâul Corund. A treia etapă a fost o intervenție rapidă a firmei de construcții contractate de Societatea Națională a Sării – Salrom pentru lucrările de care e nevoie ca să se poată evita noi inundații și contaminarea cu sare a râurilor din aval. Numai că, în etapa a treia s-a ajuns la un cerc vicios: pentru a evita deversarea apelor, era nevoie de o breșă în diguri, iar acea breșă a dus la contaminarea apelor din aval. Acum se cere demiterea directorului Salrom, deși nu i se poate imputa nimic din situația care a dus la dezastrul ecologic, vinovații fiind exact cei care nu au aprobat lucrările necesare, încă din 2023.
Cu trei săptămâni înainte de viitura de la Praid, Salrom începuse să facă mai multe lucrări necesare pentru a se evita inundarea salinei – ceea ce Jurnalul a dezvăluit, într-o anchetă publicată recent. Deși se cunoștea pericolul, iar Salrom a încercat să facă lucrările, nu toate aceste intervenții au fost aprobate de custodele ariei protejate de la Praid, pentru că acesta a considerat că e mult mai important să salveze familiile de castori din amonte. De aici a pornit primul cerc vicios: din cauză că lucrările nu s-au făcut, s-a ajuns la actualul dezastru care are, la rândul lui, mai multe etape.
Cu toate acestea, Salrom începuse lucrarea de betonare a albiei pârâului Corund, pe o primă porțiune, chiar cu trei săptămâni înainte de viitură. Nu se putea face în totalitate, pentru că nici custodele ariei protejate nu acceptase, dar nici zona din amonte nu este în administrarea Salrom, iar cu toate acestea, SNS a încercat să facă măcar o parte a impermeabilizării.
Cantitatea uriașă de apă a distrus și partea la care se lucrase deja, precum și o altă porțiune de impermeabilizare făcută fără betonare. Dacă lucrarea respectivă ar fi existat, s-ar fi evitat inundarea salinei, surparea plafonului uneia dintre minele vechi și dezastrul ecologic actual, la care s-a ajuns prin contaminarea apelor curgătoare din aval și care a cauzat moartea peștilor de apă dulce, dar și a castorilor pentru care nu s-au putut face lucrările.
Cantitate uriașă de sare în aval de Praid
Situația localităților din zona afectată de viitură s-a agravat după ce pârâul Corund a dus cantități foarte mari de sare în râurile din aval. După viitură, Salrom a început lucrările necesare pentru salvarea salinei și a zonei afectate, în baza unui contract cu atribuire directă pentru o firmă de construcții care făcuse deja lucrările de betonare a albiei pârâului Corund și construirea drumurilor de acces. Dar s-a produs un nou dezastru ecologic, pentru că apa pârâului Corund s-a contaminat cu o cantitate imensă de sare, ajungând în aval, pe Târnava Mică, apoi în Mureș.
Președintele Consiliului Județean Harghita, Bíró Barna-Botond, a acuzat Salrom pentru situația la care s-a ajuns, spunând că firma aleasă de compania statului pentru a face lucrările hidrotehnice a dărâmat cele două diguri ridicate la indicațiile experților internaționali care au ajuns la Praid după viitură, iar din această cauză s-a ajuns la creșterea nivelului de sare în Târnava Mică, producându-se dezastrul ecologic. Acesta a solicitat intrarea în stare de urgență și demiterea directorului Salrom.
Salrom spune însă că era nevoie de acele lucrări tocmai pentru a se salva salina și a se evita contaminarea râurilor din aval. La fel, era nevoie și de lucrările care nu s-au putut face în amonte, pentru că se știa că există pericolul ca salina să fie inundată, exact cum s-a întâmplat la sfârșitul lunii trecute, dar nici în acest caz nu este vinovat directorul Salrom sau compania.
A mai existat o inundație a Salinei Praid, în toamna anului 2023, în urma căreia s-au făcut studii științifice și s-au dat mai multe soluții pentru salvarea minei de sare și a întregii zone, însă nu s-au putut face toate lucrările. În acest moment nu se poate spune, cu exactitate, dacă lucrările respective puteau salva salina, dar specialiștii spun că nu s-ar fi ajuns la dezastrul actual, pagubele cauzate de cantitatea uriașă de precipitații putând fi măcar diminuate.
SNS a încercat să implementeze recomandările
Una dintre lucrările recomandate de specialiști, încă din 2023, era devierea cursului de apă pe un traseu care să ocolească defileul actual, la care se adăuga impermeabilizarea albiei minore și a albiei majore a pârâului Corund, dar Salrom nu le-a putut face, pentru că s-a opus custodele ariei protejate. În legătură cu noile acuzații pe care le aduce președintele CJ Harghita, Salrom se apără, explicând că trebuia să facă lucrările în amonte, după ce salina a fost inundată, pentru a se evita producerea unor noi viituri care ar fi provocat oricum un dezastru ecologic mai grav decât ceea ce s-a întâmplat acum.
Reprezentanții Salrom spun că a fost nevoie de o intervenție rapidă, pentru a se evita intensificarea prăbușirii salinei, iar în astfel de situații este nevoie de decizii luate în regim de urgență. Pentru a evita timpul pierdut cu procedurile birocratice, s-ar fi cerut și obținut acorduri verbale în intervenția din amonte, pe pârâul Corund, dar astfel s-a ajuns la creșterea salinității inclusiv pe Târnava Mică, apoi pe râul Mureș, până la Nădlac, afectând și Ungaria. Directorul Salrom a precizat, însă, că nu s-ar fi distrus digurile ridicate după viitură, ci s-ar fi făcut doar o breșă pentru evitarea unei noi inundații.
Salinitatea apei în aval de Praid a crescut, după 11 iunie 2025, până la o concentrație similară cu cea a Mării Negre, ceea ce este echivalent cu un dezastru ecologic, pentru că peștii și castorii mor, de-a lungul râurilor contaminate. Dar putea fi mai rău – explică Salrom – dacă intervenția nu se făcea la timp.
Intervenție rapidă, cu acorduri verbale
Pe 11 iunie s-a constatat o intensificare a prăbuşirii unor părţi din tavanul minelor vechi – spun reprezentanții Salrom, astfel încât s-a produs o dislocare de apă sărată din acele mine, fenomenul fiind previzibil, în contextul creat de inundarea totală a Salinei Praid, iar intervenția s-a făcut pentru a opri repetarea fenomenului.
„S-a creat o breşă în digul din amonte, pentru a scădea nivelul apei şi a se putea circula pe drumul tehnologic necesar constructorului pentru a putea realiza lucrările asumate în cel mai scurt timp”, a explicat directorul general al Salrom, Constantin-Dan Dobrea care se află de două săptămâni în zona afectată, pentru a supraveghea lucrările. Acesta mai spune că numai prin astfel de intervenții făcute cu celeritate pentru devierea cursului de apă prin bypass şi ţevi corugate se vor putea evita viitoarele scurgeri de apă sărată pe râurile din aval de Praid, iar rolul lucrărilor este acela de a opri interacţiunea apei dulci cu sarea şi cu galeriile din mina veche – cele care au fost inundate.
Cele două diguri au fost ridicate la indicațiile experților internaționali care au ajuns la Praid la câteva zile după viitură, dar după foarte puțin timp s-a constatat că acestea au produs noi probleme, iar Salrom a trebuit să ia o decizie în foarte scurt timp, pentru a se evita un nou dezastru. Mai exact, intervenția de pe 11 iunie s-a făcut după ce firma contractată a anunțat Salrom că drumurile de acces tehnologic deja realizate au fost grav afectate de creșterea nivelului de apă, după ridicarea celor două „praguri”.
Factorii de decizie au trecut peste necesitatea de a comunica în scris, iar pe 10 iunie Salrom a obținut acordul verbal al reprezentanților Apelor Române pentru a-i permite constructorului să facă o breșă parțială în cele două diguri. Fără această lucrare nu s-ar fi putut continua lucrările începute, care erau stopate de mai mult de 24 de ore.
Lucrările de deviere a cursului de apă nu ar fi putut continua dacă nu se realiza breşa respectivă, iar decizia luată de constructor a fost una de moment şi a fost comunicată ulterior. „Constructorul a fost nevoit să ia decizia pe moment, având în vedere că era cu utilaje grele, apa ajunsese până sus şi a început să se modifice structura drumului tehnologic. Şi atunci a fost decizia domniei sale, luată de moment, pentru a scădea nivelul apei. Nu a avut timp să comunice, având în vedere situaţia din teren. Dumnealui era pe teren, noi eram aici, a fost comunicată târziu, dar decizia care s-a luat – şi era firesc să o ia -, a luat-o în acel moment pentru a salva drumul tehnologic şi a-şi pune în siguranţă echipamentele şi oamenii”, a declarat Constantin Dan Dobrea. Acesta a mai spus că Salrom depune toate eforturile posibile, atât din punctul de vedere al resurselor umane implicate, cât și al resurselor materiale, pentru continuarea lucrărilor din zona Salinei Praid.
16 localități nu mai au nici apă de spălat
Comitetul pentru Situații de Urgență Mureș a instaurat starea de alertă după ce 16 localități, printre care și municipiul Târnăveni, au rămas fără apă potabilă. Situația s-a agravat, după 11 iunie, când salinitatea a crescut până la concentrația pe care o are Marea Neagră, iar apa nu se mai poate folosi nici măcar pentru spălat, nivelul fiind dublu față de cel maxim admis. Autoritățile aprovizionează localitățile afectate cu apă atât pentru oameni, cât și pentru animale, iar după creșterea nivelului de salinitate ar putea fi oprite uzinele de apă din comuna Fântânele și din municipiul Târnăveni.
Sursa: https://jurnalul.ro/special-jurnalul/director-salrom-praid-viitura-mine-salina-1001113.html